Recenzie: Mai las-o moale cu fantomele de Megan Crewe

”Mai las-o moale cu fantomele” a fost a patra carte fantasy pe care am citit-o anul trecut, in vara. La pranz mi-a cumparat-o buna de la Diverta si deja dupa-masa era gata (nici ei nu i-ai venit sa creada ca am citit-o asa repede :D). Da, chiar se citeste usor, desi am vazut si pareri diferite. Oricum, astazi vreau sa ii fac recenzia. Dar mai inainte de asta, o sa va las si descrierea cartii:

Singurii prieteni ai lui Cass McKenna, o fata de saisprezece ani, sunt cateva fantome: a surorii ei si a catorva fosti colegi de scoala. Fantomele nu sunt deloc complicate si poti avea incredere in ele. Mai mult decat atat, ele pot afla secretele compromitatoare ale celor din jur… iar lui Cass ii place sa stie totul despre colegii ei ingamfati.
Insa cand Tim, vicepresedintele consiliului de elevi, descopera secretul lui Cass – acela ca poate sa comunice cu fantomele –, situatia tinde sa se schimbe. El ii cere sa-l ajute sa intre in legatura cu mama lui, care murise de curand, iar ea, dupa indelungi ezitari, sfarseste prin a fi de acord. Pe masura ce-l cunoaste mai bine pe Tim, Cass are surpriza sa constate ca el nu e un baiat asa de rau precum crezuse ea pana atunci si ca, intr-adevar, avea mare nevoie de ajutorul ei.
Poate ca aceasta este cea mai buna ocazie ca ea sa se imprieteneasca din nou cu cei vii…
 

Deci, desi a fost o lectura usoara, nu pot sa spun ca e o carte foarte buna. Pagina dupa pagina asteptam sa se intample ceva cu adevarat interesant, dar nimic. In care este vorba despre Cass, o fata care vede fantome. Ea e genul de fata caruia nu-i pasa cum arata sau ce cred ceilalti despre ea. Chiar deloc. Are probleme in familie si se pare ca singurele ”persoane” cu care se intelege sunt sora ei moarta si doua fantome care bantuie scoala, Norris si Bitzy. Atunci apare Tim, un baiat super dragut care ii cere ajutorul.

Sincer vroiam ca Tim si Cass sa devina altceva, sa treaca de la stadiul coleg-colega. Cu siguranta povestea ar fi fost mai reusita si cel putin mie mi s-a parut ca ar fi facut un cuplu dragut 😀

Tim descopera ca ea poate sa comunice cu fantomele si ii cere ajutorul ca sa poata sa vorbesca cu mama lui. Cass il ajuta, dar mai tarziu lucrurile se complica putin. Tim nu mai e cine a fost, devine alt baiat. Are probleme cu alcoolul, devine izolat de lume (daca pot sa zic asa). Pana la urma o sa ajunga sa stea cu matusa lui o vreme ca sa isi revina.

Finalul cartii a fost OK, Cass merge la bal (se aranjeaza si ea putin mai mult ca de obicei) unde o sa reapara si Tim si asa cei doi merg la o cafea.

Bun, aici mi s-a parut totul cam sec. Adica speram ca Tim sa vina la ea si sa-i spuna ca i-a lipsit, sa se intample ceva. Poate un sarut, asa de final, dar asta a fost doar in visele mele. Ma rog, nu mai dezbatem subiectul asta.

Altceva nu prea mai am sa va spun, pentru ca nu s-au intamplat prea multe. Totusi, nu consider ca a fost o pierdere de timp. Intr-un fel, e draguta cartea si daca aveti ocazia, cititi-o. Poate unii dintre voi vi-ati luat-o cu revista Bravo Girl 😀

RATING: 2,5/5 stele

19 gânduri despre „Recenzie: Mai las-o moale cu fantomele de Megan Crewe

  1. First ai un sor la citit, iar euraman uimia din ce in ce mai uimita de munca ta ;)) , apoi recenzia ta imi place, am cartea aceasta in doua feluri, mi-am cumparat-o cartonata, dar apoi a aparut si la bravo girl, mda am cumparat-o si in acea varianta ..problema e castau inca pe raft ..nu stiu daca sa ma apuc sa o citesc sau nu , dar o voi face

  2. raman uimita ..imi cer scuze tastatura

  3. paunaoana spune:

    e draguta povestea,dar ai dreptate:nu are punct culminant!

  4. bianca spune:

    inca o recenzie ? mai, mai ce fete harnice avem noi toata ziulica ne incanta cu recenii

  5. furelise spune:

    Ce draaaagut. Tot asteptam o recenzie a acestei carti pe un blog, si nu mai apare. Uite na, ca o citesc aici -si apropo, o recenzie foarte frumoasa-. Mie imi place coperta. De la inceput de cand am vazut cartea, mi-a placut. Si subiectul mi se pare interesant. Este probabil o carte care face parte din -cum le spun eu- cartile usoare. Pe care le poti citi fara sa astepti o zi, doua, sa digeri 2-3 capitole.-asa a fost la primul volum din Jocurile foamei, o data pentru ca era in engleza, a doua oara, pentru ca nu mai citisem fantasy de o gramada de timp, si cand m-am reapucat, trebuia sa fac pauza intre capitole- Scuze pentru comentariul mamut 😀

  6. Dragutza Vale spune:

    am cartea in biblioteca dar nu am apucat sa o citesc…de cand am vazut-o mi-am dorit-o si acum cu aceasta recenzie cred ca o sa ma apuc de ea!

    • furelise spune:

      Oo doamne, eu n-as putea sa tin o carte in biblioteca si sa nu o citesc. Sigur, daca am altceva mai itneresant de citit, da, dar daca nu.. pur si simplu imi face cu ochiul, iar eu nu ma pot abtine sa n-o citesc ;;)

  7. Dragutza Vale spune:

    faci niste recenzii uimitoare dar ar trebuii sa faci mai multe….

  8. DarkSun spune:

    Ei bine, aceasta a fost o carte draguță, întrucât este primul volum al autoarei,pot spune ca a făcut o treaba destul de buna, și chiar dacă acțiunea nu este”bucățită” (sa zic asa),nu pot sa nu ma regăsesc în felul de a fi al lui Cass. Faci o treaba buna cu recenziile,tine-o tot asa :-bd

Lasă un comentariu